Invaturile muntelui – tura in Hasmas
Iata-ne porniti la drum spre fostul oras minier, Balan. Gasca mica de data aceasta, 27 persoane, intrucat voluntarii nostri sunt implicati in varii proiecte; multi oameni noi si dornici de aventura, in schimb 🙂
Am ajuns la punctul de plecare in traseu in jurul orei 13, cand usor incepea sa ploua. Am impartit cu ceilalti echipamentele extra de ploaie si am pornit pe banda albastra pana la Cabana Piatra Singuratica, ajungand acolo in jurul orei 15.
Am avut parte de mici reprize de ploaie, insa dupa ce am ajuns la cazarea noastra de la 1500 m, a inceput o rapaiala cum nu am mai vazut de mult timp. Am rontait noi una alta asteptand ca ploaia sa se opreasca si cand am prins o fereastra mai luminoasa, ne-am pornit spre varful Hasmasul Mare. Am mers cam 1 ora pe banda rosie cand a coborat un nou val de ceata densa si am hotarat sa ne intoarcem, invatand inca o data ca nu este cazul sa fortam. Ne-am intors la cabana, bucurosi de plimbarea de seara, fara sa ne para rau ca nu am atins varful, dand numele de Hasmasul Ascutit traseului facut, intrucat am facut cele 2 trasee spre cele 2 varfuri pana la jumate. Vor fi acolo si data viitoare 🙂
Seara ne-am omenit cu o ciorba de legume, gustosa tare si un bulz cu rosii coapte cum arareori intalnesti chiar si in restaurante de lux. Dupa alte povesti si rasete, ne-am bagat la somn, in cele 2 cameri mari, unde am continuat sa radem pana tarziu.
Dimineata am tot sperat sa se opreasca ploaia si ceata pentru a face Varful Ascutit, trezindu-ne la 5, 5:30, 6:00, 6:30, 7:00 si 8:00 cand deja ne-am ridicat cu totii din pat pentru a servi micul dejun. Ceata si ploaia nu s-au oprit pana la ora 10, cand ne-am hotarat sa coboram spre autocar, mangaiati de razele soarelui. Suntem totusi recunoscatori ca nu ne-a plouat pe traseu si ca ne-am bucurat de peisajul traseului pe triunghi rosu.
Dupa-amiaza, ne-am oprit la Lacul Sfanta Ana, bucurandu-ne de legendele locului si continuand drumul spre casa.
Hasmasul ne provoaca sa revenim la el si acceptam provocarea 🙂