Jurnal Expeditie Olimp
Anul asta am hotarat sa stam 4 zile pe taramul zeilor, pentru a avea mai mult timp sa ne bucuram de munte, soare, plaja, si apa.
Dar se pare ca nici cele 4 zile nu au fost suficiente pentru noi. La anul, e clar ca vom sta mai mult.
Vremea in Grecia se arata a nu fi pe placul unor muntomani, cu posibile averse si descarcari electrice…dar vremea pana la urma mai e si dupa sufletul omului.
Cum a inceput totul? Ne-am intalnit cu mic cu mare in centrul Bucurestiului si imbarcati in Autocarul Bucuriei am luat-o spre sudul continentului.
Joi dimineata ne-am cazat in Platamonas si ne-am ascuns de tantarii ce ne pazeau bungalow-urile pe plaja insorita.
Apoi am facut plaja, ne-am balacit in valuri, am facut sarituri, am innotat printre pestii albi din apa.
Vineri de dimineata (prea dimineata pentru multi dintre noi) am plecat spre Glyfa, acolo unde capitanul Spiros ne astepta sa ne duca pe taramurile mai indepartate ale insulei Skyatos (vezi tu cum se scrie pana la urma).
Am facut o prima pauza pe laguna unde s-a filmat Mamma Mia, ne-am pozat cu cel mai „bun” barman, ne-am scaldat in apa turcoaz ca o peruzea si ne-am imbarcat din nou.
Pe vas erau 3 grupuri – unul polonez, unul unguresc si noi. Noi am fost cei mai organizati, cei ce nu au intarziat niciodata :), cei ce au trait senzatia superba de a fi asteptati de un vas, cei ce au avut sufragerie proprie (Sufrageria lui Piratu).
Skiathos ne-a intampinat cu mult soare si mancare buna.
Dupa ce ne-am plimbat pe micile stradute si am cumparat suveniruri, am cules rodii si lime din copaci, ne-am intors la vapor pentru a veni la cazare.
A doua zi ne astepta un drum lung si deloc usor pana pe marele Olimp.
Zeul a fost mai ingaduitor cu noi anul acesta decat anul trecut. Ne-a intampinat cu o vreme buna ( poate prea buna), dar cu aceeasi diferenta de nivel de peste 2000m. Dupa un scurt popas, de la cabana, 30 dintre noi au plecat spre Mitikas.
Zeus a fost intelegator, ne-a lasat sa strigam Oxigen de pe varful lui cel mai de pret!
Coborarea de fiecare data e mai lunga decat urcarea…iar unii dintre noi au fost incurajati sa mearga mai repede de o ploaie rece si de inserarea care ne trimitea la casele noastre.
Duminica ne-am petrecut-o la Nostalgia, asteptand caracatita mult visata, uitandu-ne pentru ultima data la mare si imbarcandu-ne in acelas autocar spre Bucuresti.
Daca ne-a placut in Grecia? E simplu… la anu vrem sa venim mai mult timp, sa facem mai multa baie si sa il vizitam din nou pe Zeus.
Nu există comentarii